firul acesta ce mă ține conectat
tuburi de plastic, țevi de siliciu, sângele meu în aceste organe
camere când pline, când goale

gândurile mele sunt legate-ntre fire
tu le desfaci asemeni unei magnolii cu contururi precise
și arome-n cădere

privirile tale sunt privirile mele
nu-mi plac crizantemele, nu le-aș vrea, dar până la urmă
nu mai contează
o să fiu în țevile tale
uitarea
cu valvele în pânză pline de sare
mușcând dintr-o piersică (ca într-un sărut)

viața se întâmplă între
(dar buzele tale sunt albe,
închise)