Florile oamenilor


Altă mamă creștea ortensii mari, voluptoase,
care stăpâneau într-o dantelă roz - liliachiu aleea cu bordurile de piatră.

Bunicu a iubit până-n ultima clipă gherghinele pietroase,
înalte și zvelte, muntencele acelea multicolore care se apărau cu îndârjire de hârleț.

Mama apăra garofițele parfumate și primea cu satisfacție triviale garoafe pe care, le imortaliza apoi, cu degetele înțepate pe broderia din zestre.

Tanti Niki era împărăteasa crinilor! Pajii înalți ajungeau în vaze suple, la intrările în holurile largi, fluturate din perdele de Pașcani obținute cu greu.

Îmi ascundem fața în borcanele cu liliac, când nu mai pridideau cu vasele pentru flori, apoi sugeam tije dulci-acrișoare de iasomie și râdeam râdeam de ei.
Oameni mari, fiecare cu floarea lui!