nu am să înțeleg niciodată de unde răsar înțelepții și teoreticienii suferinței
cine le dă dreptul de a împroșca internetul cu mizeria lor
până și Iisus a ales suferința de bună voie și a făcut-o să salveze mulțimea de gură cască
cum să spui că suferința face bine? cui? că celui care suferă cu siguranță nu-i face niciun bine
ajunge să deteste totul și să râdă grosolan la tot ce se întâmplă
dar nu va spune niciodată bine că am suferi sau bine că sufăr
astea-s căcaturile unor jegoși care vor să teoretizeze suferința ca o cale spre evoluție spirituală
dar care spiritual nici nu s-au născut
niște nulități spiritual tânjesc să educe oamenii
de ceva vreme nulitățile intelectuale ne dau lecții despre ce înseamnă intellectual
anorexicii despre sănătate
și tot așa
am să adaug la lista mea de dorințe ca teoreticienilor utilității suferinței să ăși trăiască pe pielea lor teoria lor
și după zece ani să vedem rezultatele
dacă-s mai frumoși mai deștepși, nește petre prețioase (sic!)
eh,
nu am să-i mai scuip