sunt un clandestin în patria inimii tale,
cer azil poetic
sunt prigonit de bombardamente cu metaforă,
tu stai la celălalt capăt de amforă
și ai pace

a ta erezie întru poezie
îmi destinde neuronii poetic flexați,
în nemuriri de suburbii îngemănați
în țol de gală
la pieptul tău servesc o aritmetică frugală