Gândul nociv ce persistă
în creier ca un gibon rătăcit
și intră adânc în miezul problemei,
îți face viața un chin.
Cotonogești idei la întâmplare
iar spre suflet vin tiptil
speranțe ce nu au un răspuns.
Din gura ce meliță ca o nebună
ies la iveală tone de venin.

Un remediu contra un seism
provocat de leprele din jur
nu prea găsești pe această lume.
Ai o culoare palidă la față
și iei la nimereală orice dilemă.
Ca într-o menghină vine presiunea
de la ființele cele apropiate.
Energii negative te lovesc din nou,
totul este neclar în minte, impur.

Mintea este un produs
de vrei, nu vrei, asta-i ideea,
folosită de oamenii alergători
prin păduri, prin parcuri, prin stadioane.
Chiar de încurci drumul, aleea
și faci un semn de lehămite,
inteligența se poate strămuta
unde este imperiul banului nemuncit,
sunt oameni pe Terra, sunt atâtea erori.