M-am căutat în cuvinte cu respirația literelor din aer
ocoleam printre silabe luminoase cu pielea subțire
pe care își ascut muzele sabia.

Sunetele cad ucise de tăceri
nopțile se opresc la curbura drumurilor
iubito-mi scoți iubirea din fântână c-o ciutură spartă.

Piersicile soarelui se roșesc de săruturi
și mâinile mele-i culeg razele.

Zilele curg ca mierea, alunecă-n portativele timpului
aburul pământului face ochi verde
și se ridică deasupra ispitei,
caută mângâierea robită
în pântecele amiezii.

Vremea ei stă cu pulpele arse și moi
cu aromă de zmeură galbenă, îmblânzesc dimineți cu dulceață.

Pădurea cu albinele-n scorburi la arbori tremură-n vânt
râde cu păstrăvi în undele limpezi,
păsările se ascund în frunziș.

Pe sub scări oblice de umbre
trec vulpi de argint
și-n tufe iepurii se tem.