mă sprijin într-o coastă
aceea pe care trebuie să o dau
gândind înțețoșat de amintiri
care se zbenguie temporar
oare o să fie ea atât de castă
încât să merite adorată
ca un adevărat model
iarba să mă lase să privesc
cuvintele să mă înțeleagă că le sprijinesc
pe sentimente adevărate reale
hai unde ești, ieși-mi în cale