vărs un ciot de ciornă
într-o farfurie cu cerneală
dedesubt se iscălește
un dumnezeu oarecare
îngerii n-au praf de omăt pe aripi
Hristoase,
de Paște voi face un răsad
de laur de spine

în suspine,
acolo unde-i marginea lui Acolo,
e-o margine stâncă
ce mă amintește încă