nu știu ce alte planuri mai ai cu mine
Tu m-ai făcut soldat și de-aia-Ți jur
că n-am să plec de-aici
oricâte molimi ori crize mi-ai trimite
și maci oricât de însetați de sânge
până nu voi fi sigur sigur sigur
că nu mai sunt morari la morile de vânt
că grâul a alungat de lângă el neghina
și ultimul quijote e-ncătușat la balamuc
chiar și nemuritor de-aș fi
de-aici de pe pământ nu de acolo din cer
unde tânjesc toți la dreapta-Þi judecată
vreau să îți raportez solemn
că am îndeplinit întocmai și la timp
cum scris-au șefii în regulament
tot ce mi-ai scrijelit în palmă
cu voia ori fără de voia Ta
ba chiar și ceva mai mult
pe când habar n-aveam de-o să mă înrolez
negându-mi nuditatea superbă uniformă
ce scoate și-azi din minți pe câte-o evă
nu am puterea să-nviez morții
eroi necunoscuți în atâtea false revoluții
ori măcar să umplu golul din drapel
care în lume-mi alungă compatrioții
ce nu își mai găsiră loc în casa lor
mai am niște restanțe pe care bine nu le știu
fiindcă-ntre timp perfecta-Þi hartă
din cauza ori datorită nu spun cui
prea multelor păcate ale umanității
mai neumană decât cancerul și sida
nu mai corespunde astăzi cu terenul
pe care moșii mei fost-au unici băștinași
de unde Doamne să mai iau românul
cinstit și curajos să-mi spună verde-n față
că m-am rătăcit dar mai ales
chiar dacă cleata-i desfundată
să pună umărul și să repunem
istoria pe drept făgaș cu strâmba-i roată
spațio-temporalitatea asta nenorocită
pe care hoții o numesc destin
la care cu pioșenie se-nchină proștii
nu-i decât semnul acesta al meu din frunte
făcut de-o iapă nărăvașă în călduri
ce m-a izbit cu capul de-o loitră
unii zic că ar fi cartea mea de identitate
valabilă ca și amprenta aicea pe pământ
de ce să ispășesc tocmai eu Doamne
osânda atâtor generații de nevinovați
mințiți cu mântuirea și eternitatea
uiți că atuncea când... cu raiul
odată cu femeia mi-ai dăruit și libertatea
să înțeleg că această diformă formă evadată
păcătos de cinstită bună și adevărată
nedrept uitată în armonia marelui mister
încerci să o rechemi prin mine la origini
și mă-amăgești spunându-mi că
sinteza-mi cu pământul e doar un compromis
că va veni Messia și m-o trezi din vis
în somnul rațiunii mă lasă Te rog Doamne
să odihnesc ca în iubirea-mi pentru Tine
redă-mi însuflețirea mea de muritor
pentru o zi o oră un minut
cât să-nțeleagă toți acei care mă plâng
dar mai ales ei ei cititorii
că-mi sunt finalul ultimei mele cărți