cînd l-au găsit erau pereții negri
n-au putut să-l adune fără să-l rupă
n-au știut să-l pună în ordine pînă
nu au schimbat o întreagă generație
de efemeride într-o clipă de clipit
cînd l-au găsit au plîns pe străzi
negrul a dus la doliu de paradă
luna aia moda a fost funebră la bal
pentru că atît timp cît nu l-au știut
urechile lui scuipau cerneală neagră
ochii lui aruncau cu pensula în flori
limba lui nu știa dacă are voie
toate astea pentru că lui nu-i plăceau
cuvintele goale și poveștile palide
pentru că în el pompa un cutremur
și nu avea voie să se întindă
pe pămînt decît dacă ar fi vrut dezastre
așa că nici ei nu au știut dacă
l-au găsit sau n-a putut să plece
pentru o poveste de dagoste nespusă
cei care l-au găsit au fost decorați
cît despre el nu se mai știe decît
în oglinda gîndurilor contemporane