Într-o după-masă,
O fărâmă de suflet,
Trimite un crâmpei de gând
Spre Tine!
Să te salute,
Să-ți ofere lalele
Și prin amintiri nenăscute
Să te aline.
De mână cu Mine,
Mușcând cuvintele
La braÈ› cu seara,
Înfiorând soarta.
Pentru ca aceasta să verse o lacrimă
Pe ideea Ta
Îmbăiată de Lună
Într-o imagine împreună
Care ne urmărește agale
Și se joacă prin umbrele noastre
Pe care le târăște după noi
Sau le împinge înaintea noastră
Prin trupurile, chipurile, hainele
Și mâinile ce ni-s învinse
De speranța timpului scurs
Sub semnul Lunii.
Să fugim împreună
Sub semnul Lunii.
Doar o dată pe zi,
Pentru totdeauna!