agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-05-09 | | În anul al treizecilea și opt, în ziua a șaptea a lunii a cincea, când lâncezeam încă în pat și priveam în tavan mi s-au deschis aidoma ochii și urechile. În acea zi, am fost chemat pe nume afară din mine. M-am ridicat și m-am târât spre ieșire așa cum poate s-a lăsat Lazăr târât din propriul mormânt, fără a comenta sfântul miracol. Și l-am văzut pe Solomon levitând și când să-l ating să-mi iau cafeaua de pe chelia preaînțeleptului, a răsărit Soarele. Din lumină ai ieși tu, în vârful picioarelor, pentru a-mi așeza, lângă ziarul de dimineață și bibliile mele, coșul cu portocale. Și ți-ai făcut loc, zâmbind, între mine și rege. Genunchiul tău s-a prelins întâi înăuntru, precum mierea și laptele pe râul Iordan. Și lângă degetele mele de la picioare, ale tale, lăcuite, în care se lumina, treptat, cerul, când le roteai, fără o cadență anume. Pe cer, nimic, nicio mișcare serafică. Eu, de fapt, nu am ales niciodată și de aceea văd sfinți și femei, acolo unde nu sunt decât o mulțime de lucruri. Eu sunt, într-un fel, mama orbilor și de aceea vorbesc cu lucrurile și le atârn aripi albe și argintii (care au fost, cândva, ale tale) Așa mi-am spus și n-am pregetat să adaug: - Cherie, fii bună și amintește-mi spre seară să-l culc pe rege în apartamentul de sus. Acolo vom putea lua ceaiul în tihnă și privi asfințitul cu monoclul adus recent din Elveția.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate