Sunt tânăr, Doamnă, poza alb-negru de pe cont,
la care se închină fecioarele nătânge,
e proaspătă. –Ndoiala o iau ca pe-un afront
și mă răzbun cu-n emo-ticon rotund ce plânge.

Sunt tânăr, Doamnă, wall-ul mi-e lung precum un sul
și plin precum un zoo cu mâțe cât un tigru,
dar totuși câteodată, când mă declar sătul,
mai las vreun comentariu cu înțeles ambiguu.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr cu spatele păros.
Nu mijlocul, ci deștu’ mi-e tras prin verighetă,
iar grupul de prieteni mi-atât de numeros
că strâng de o țigară dacă lansez vreo chetă.

Sunt tânăr, Doamnă, încă privirile mă țin
și merg on-line pe stradă, chiar dacă-mi risc genunchii.
La orișice postare eu mă pricep puțin
și o dezbat pe chat-uri cu verii și cu unchii

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr și-n Internet mă-ncred.
El știe cum mă cheamă și cât trăiesc… Þigara
s-a stins; pân’ la buticul non-stop eu mă reped.
Așteaptă-mă logată. N.B. sau Bună seara!

Poezie parodiată:

Sunt tânăr, Doamnă, vinul mă știe pe de rost
și ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge,
cum aș putea întoarce copilul care-am fost
când carne-mi înflorește și doar uitarea plânge.

Sunt tânăr, Doamnă, lucruri am așezat destul
ca să pricep căderea din somn spre echilibru,
dar bulgări de lumină dac-aș mânca, sătul
nu m-aș încape în pielea mea de tigru.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr cu spatele frumos
și vreau drept hrană lapte din sfârcuri de cometă,
să-mi crească ceru-n suflet și stelele în os
și să dezmint zăpada pierdut în piruetă.

Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă țin
chiar de ating pământul pe-aproape cu genunchii,
această putrezire mă-mbată ca un vin
căci simt curgând prin dânsa bunicile și unchii.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred,
oricât mi-ai spune, timpul nu-și ascute gheara
deși arcașii ceții spre mine își reped
săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara!