E întuneric în jur, ar trebui să-mi fie frică?
Simt cum prind putere, și totul se disipă
Totul din jur acum pare mult mai mic
Mă simt atotputernic, nu mai sunt slab și rănit.

Odată cu puterea cică vine responsabilitatea
E neapărat să te zbați, să faci dreptatea?
Poți să ai putere și să stai în spate,
Să nu-ți pese de restul lumii pentru eternitate.

Tu vrei să-mi spui că ție ți-ar păsa?
Că ai încerca din urma celorlalți să cureți; mizeria?
Sunt sigur că niciun deget n-ai ridica,
Că ai sta liniștit, acolo, în lumea ta.

Așa că frate, te rog, nu mă judeca,
Doar stai în pace, acolo, cu familia ta
Și bucură-te de ultimele tale momente
Căci sufletul te poate părăsi oricând... literalmente.