cântecul ploii răsună în stradă
stropii mari cântă pe frunze duios
copiii aleargă către o bravadă
sar în băltoace de sus în jos.

mâinile diafane a ploii de vară
mângâie suav arbori înfometați
greierii surprinși în lanul de secară
scutură aripi ude profund încântați.

fluturii ascunși sub corole de flori
se îmbată de miresme și splendoare
sunt prea fragili să zboare pe sub nori
așteaptă cu iubire razele de soare.

simfonia ploii pe strune de viori
e magie pură și prană hrănitoare.