Vuet letargic ce pătrunzi printr-o crăpătură strâmtă
A sufletului meu dezgolit și abătut,
Cauți un loc în care ecoul să ți se audă
În eternitate ca un sunet tălmut.

Odată pătruns, nu găsești altă cale
Reverberezi într-un bocet acut,
Privirile tale onctuoase, frugale
Nu cată decât... loc de așternut.

Nu lași musafiri să vină la mine
Cu tort, cu șampanie, cu mâncare de frupt
Izolat... mă treci prin furci caudine
Într-un supliciu neverosimil și de temut.