cineva se întreba cum de pot să îmi păstrez calmul fără să izbucnesc
și întrebarea lui a acționat ca un ștergător de parbriz
lăsându-mă să zăresc peisajul interior
și-am zâmbit ușurat, pentru că uraganele și tornadele
nu-și arătau forța în afară dar în același timp știam
cât de adâncă era erodarea ce preschimbă de fiecare dată
continentul, regiunea, zona de confort si spațiul locativ
în care tot eu va trebui să mă trăiesc

și toate acelea, sunt locuri prin care am murit puțin câte puțin