Poveștile mele
apar într-un mod mai natural
decât circulația sângelui.
M-am trezit cu foaia în față.
Am întrebat dacă
se pricepe cineva la chimie.
Cam la fel se simte
viața celor
care scriu thrillere.
Incă mai sufăr din cauza cărții citite aseară.
Eram în locul meu natal.
Soarele iernii
spunea că nu se poate odihni.
În fiecare zi trăiesc
printre alte și aceleași parfumuri
de la cafea la lavandă.
Problema era că nu îmi permiteam
să le ignor.
Asta ar fi știrbit din încredere.
Atmosfera creată
e ca un ghid;
altfel am evoluat singură.