agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ O clipă de intruziune ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-02-20 | |
Zorii se întind între tăcerile noastre
încuviințate parcă, până și de Dumnezeu, într-un târziu... când nimeni nu s-ar mai încumeta să o ia de la capăt, străbătând fiordurile sentimentelor înghețate, departe, către Atlantida, lăsate mereu în grija unei alte zi de mâine, atunci când soarele - probabil că va reuși să ne dezghețe pașii, în drumul lor spre nemurire... deși nici noi nu mai știm de ce am ales exilul. Și asta, probabil pentru că am plecat deja, și nimeni nu-și mai aduce aminte de noi, nici măcar această zăpadă târzie, așternută - cu nonșalanță, peste urmele noastre de dor, lăsate undeva, departe, în urma mea, în urma ta...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate