Au trecut anii peste noi,
Dar nu mai este cum a fost,
Am rezistat la multe ploi
Dar simt că totu-i fără rost.

Bolnavă e acum inima mea
Și nu am leac să o fac bine
Și chiar să am nici nu mai vrea
Voi fi prea singură lângă tine.

Atinge-mi buzele cu un sărut
Să-mi fii arcuș, să-ți fiu vioară,
Vom retrăi, ca la-nceput
Acel fior ce trupul-mi înfioară.

Aștept să-mi dai o-mbrățișare
Căldura ta să-mi fie drag veșmânt
Până în zori când razele de soare
Aduc din nou lumina pe pământ.

Mi-e dor să mai fii cum te știu
Și seara să m-aștepți în prag
Și doar un pic cu tine să mai fiu
Să mă liniștești cu atâta drag.