Dumnezeu, cel în care ne punem nădejdea și speranța
Slujește propriei ființe,
Iar noi, cei ce diferențiem binele de rău,
Slujim aceluiași Dumnezeu ce ne pedepsește atunci când iubim peste măsura ființei Sale.
De ce Dumnezeu răpește cu mâinile împovărate de jugul atotputerniciei,
Fiecare strop de dragoste aflat în inima omului?
Libertatea constă în a gândii și a iubii peste timp și spațiu, fără a venera vreo divinitate.
De aceea,
Ateismul nu înseamnă necredință, ci doar o antipatie față de un Dumnezeu absent și plin de mândrie.
.....................................