agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-09-11 | |
supărat am deschis o sticlă cu vin
noaptea târziu sub cerul curții mele stelele îmi sclipeau și mă mustrau dar eu de singurătate beam și tot beam până am prins un pic de curaj și m-am luat la harță cu dumnezeu l-am anunțat direct că el nu mai există de ceva vreme aici pe pământ un nebun îi bâlbâiam numele l-a declarat mort și eu preacredinciosul îl cred mă jur i-am spus că n-are cruce și nici măcar mormânt l-am întrebat la cine doamne-acuma să mă-închin n-a zis nimic mi-a mai turnat înc-un pahar cu vin cu teamă ca pe împărtășanie l-am băut mi-am zis în gând că-i vremea să mă spovedesc și spus-am despre mine toate bune și cele rele i-am pomenit apoi din nou de filozof despre acel afront imensă imensă blasfemie mă așteptam să-l fi înfuriat în așa hal că o să mă scuture din pomul vieții însă nimic nimic nu s-a-întâmplat de enervare am mușcat cu dinții din pahar nu se poate nu se poate cum doamne cum un eretic în loc să-l arzi în iad tu îl proclami geniu nimic pocalul spart pe jumătate plin de sânge mă îmbia cu mirul lui dumnezeiesc sfios descumpănit am vrut să-l dau pe gât însă ceva o mână nevăzută parcă m-a oprit aud și-acum în jur cum noaptea îmi șoptea sunt viu e gol mormântul meu în tine cum vezi te las să îmi putrezești crucea și-apoi o să mă-ntorc din nou la mine
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate