eu nu sunt Toulouse-Lautrec, dar asta nu înseamnă că sunt străin de atmosferă
la naștere, statul m-a luat și m-a băgat într-o statistică, un număr
și din statistica aia, am văzut viața cu bune și cu rele
am văzut cum se minte. în numele legii
am văzut cum se moare. la naștere
am văzut cașcaval la telejurnal
și mai ales, am văzut întunericul. gros. păstos. rece.
ca să ieși din bordel trebuia să descoperi ușa din dulap și cheița de aur
dar cine trecea pragul, era închis. la balamuc
din bordel la balamuc. oamenii își zideau fața și desenau un zâmbet
sfinții se estompau, deveneau transparenți și apoi invizibili
viața te învață. învățați, învățați, învățați
și învățai. să supraviețuiești
stare vegetativă
până la a două venire. devenire.
așa am devenit pictor de cuvinte. și de tăceri
stampele mele descriu cel mai bine tăcerea. o simplă baricadă.