fumez îndelung o ţigară cumpărată
pe Alma-Ata (pentru mine
Alma-Ata nu este decât o altă planetă,
aşa cum este pentru tine,
de exemplu, Adevărul)
urmăresc cum cauţi, zile
şi nopţi, planuri celebre de evadare
şi ocupare de noi teritorii
(cel mai probabil, în formă de cerc,
aşa cum fac câinii pentru marcare)

în sfârşit,
la sfârşitul acestui viciu divin,
rotocoale de fum se destramă şi te văd
Făt-Frumos, cavaler de infanterie
cu cea mai sensibilă mustaţă
la tot ce înseamnă preţ al libertăţii

şi îmi trece prin cap un gând rău,
foarte rău, pentru o vinere seara,
(sigur îţi aduci aminte c-ai uitat
să laşi bileţel
despre cum într-o bună zi
ai să te întorci acasă obosit şi înfrânt)
aşa cum trece o rază de lună
printr-o fofelniţă
și nu ajungi tu la mine convins
cum nici eu la dumneata răbdătoare,

dar am face măcar un schimb de păreri
şi adrese, apoi
ne-am întoarce învingători la
ale noastre vechi tabieturi de paraziţi.