tot mai spre sud iubite vom fugi
spre marea barieră australă
când timpul nostru mai puțin va fi
şi lumea o enclavă abisală

tot mai spre vest iubite vom pleca
precum atlanții ne-om scălda în valuri
râvnitul el dorado-l vom afla
ascuns în propriile idealuri

tot mai spre nord iubite vom sui
spre tundre-n care gerul este rege
când marea taină-a vieții o vom şti
când rostul morții îl vom înțelege

tot mai spre est iubite vom migra
ca doi cocori cu aripi fermecate
ce pururi spre lumină ne-or purta
cât timp în piepturi inima ne bate