Îmi trece vremea pe sub nas
Și îmi gâdilă maturitatea,
Iubire dragă,cui, mă lași?
Nu-mi dărui singurătatea!

Ne-am răsfățat atâta timp,
Cântând fericirea zile și nopți la rând,
Acum în loc să mă asculți
Îmi ascunzi ruga sub veșmânt.

Ce-i dacă am îmbătrânit,
Și acum vreau să fiu iubită,
Capricii de nestăpânit
La aventura vieții încă mă invită.

Mi-e dragă viața și oamenii frumoși,
Cum mi-e drag răsăritul dimineața,
Nu-mi plac făloșii hoți și puturoși,
Ce lasă în urma lor urâtul,și restanța.

Nu știu ce daruri îmi aduce bătrânețea,
Deși speranțele mele sunt încă mari,
Înțelepciunea îmi v-a pansa cadența
Și în versuri viața mi-o voi alinta.

Căci nimic pe lume nu-i mai sfânt,
Decât să fii ales de soartă
Ca mesajer al sfântului cuvânt, iubire,
Purtat cu drag din poartă în poartă.


18-04-2019