când cântecul de mierle mă mângâie-n timpane
dansez în zorii zilei elegant grațios menuet
emoții fericite se scurg până-n tendoane
și nu țin socoteala gândului desuet.

întind brațe spre Luceafăr partenerul meu
deasupra capului cresc bolte de lumină
mă învârtesc în jurul lui mereu mereu
minunata fericire nu se mai termină.

dansez și cadril dansez și o polcă
dansul îmi este imprimat în sânge
trăiesc beatitudini de femeie barocă
febrilă frenezie sufletul mi-atinge.

melancolia albă ca perla în scoică
freamătă în trup când visul se stinge.