neîmpreună
sondăm obscuritatea acestei lumi
închise în cadrane de cuarț translucid
incertitudinea ne crește
cu fiecare pătrar de lună
până la eclipsa totală
avansăm în bancuri solitare
într-o clepsidră deschisă la ambele capete
ne jucăm cu romburi și cuburi
deprindem o geometrie infernală
încercând să ne păstrăm poziția ortostatică
rezultatul unor tribulații milenare
adn-ul nostru răsucește dublu elicoidal
toate patimile și crimele străbunilor
purtăm pictate pe piele pe pleoape pe unghii
prejudecățile ce-au aprins odinioară rugurile ereticilor
(astăzi ne incinerăm doar propriile credințe în nemurire și dragoste)
facem sex cu roboți din ce în ce mai umani
în timp ce noi devenim tot mai automatizați
construim zigurate pentru zeii cibernetici
și piramide de silicon pentru păpuși barbie mumificate
la fiecare mișcare de revoluție
ecuația Ființei complete se definește
în jurul unei necunoscute exprimate mereu prin alt simbol
astfel, propulsându-ne triumfal rachetele pe planete indiferente,
ajungem la o ignoranță tot mai complexă
strigăm evrika
în timp ce ne înecăm în cada cu apă la temperatura potrivită.