îngrop supărarea la marginea clipei
umblu la rezerva cu bucurii
controlez cu grijă meteahna risipei
stele îmi destramă norii fumurii.

iubesc viața precum e scrisă în legea firii
îmi urmez visul pe drumuri umblate
îmi deschid sufletul să între musafirii
sunt poeții sentimentelor imaculate.

aprind o candelă să se facă lumină
Iisus mântuitorul zâmbește în icoană
mă rog să primesc iertarea divină
îl primesc în inimă ca o amfitrioană.

mă rog cu evlavie cu mare speranță
să primesc lumina dulce substanță.