pielea ta arde când o ating
e de jar pielea ta şi mă frige
numai gândul că aş putea să te mângâi
mă face să-mi fie frică de jar

ochii tăi ard când îi ating
au privirea lacomă şi vie
ca un soare ce răsare de nicăieri
şi totuşi de atât de aproape

nimic nu mă opreşte să ating orice
dar când te ating pe tine parcă
universul tot se opreşte în loc
şi nu mai vrea să fie infinit

m-a atins iubirea pe nesimţite
înainte să pot s-o ating eu pe ea
şi-a încolăcit braţele pe inima mea
că abia se mai aud bătăile surde

lasă-mi atingerile în pace
nu te mai lega de faptul că-s vii
m-am născut într-o natură moartă
ce-a renăscut de când te ştiu şi mă ştii