năluci de gânduri bântuie aiurea
când dorul firav se frânge peste șoapte
dar speranța inimii îngroapă securea
iartă și uită că sunt bezne în noapte.

timpul crizantemelor a revenit în forță
iubirile toamnei se împlinesc în nunți
școala vieții luminează ca o torță
e plină de surprize pune nimburi pe frunți.

poezia zilei mă pătrunde discret
metafore cu rime învăț pe de rost
emoții mirene vibrează în sonet
în inima mea au găsit adăpost.

credința e ca bradul pururi verde
crește-n lumina ce nu se pierde.