mi-e dor de o plimbare printre conifere
să strâng în brațe brazii cu tărie
ei ating cu vârfurile azure emisfere
și pe timpul iernii sunt verde feerie.

ei poartă veșnicia în nervuri
eliberând cu fală dulcele ozon
păcat că sunt amenințați de furi
sau sunt tăiați cu moft de filfizon.

tăierea brazilor pe mine mă doare
pot fi înlocuiți de arbori artificiali
sunt neprețuiți a codrilor candoare
în primenirea timpului sunt cruciali.

tăierea brazilor e crimă și-i păcat
să respirăm și iarna un aer alterat.