Iubirea mea va fi la fel ca mine
De răceala mâinii rimpului zdrobită,
Când sângele va circula mai greu în vine
Îmbătrânind chiar ziua însorită-

Va trece negura nopților amare,
Iar frumusețea care-o are regină
Prin văzu-i s-o scutura, ca o floare
Și primăvara ei o vor culege

Dincolo de timp, întreaga fire
Rămâne bună, fie pe locul ei
Ca să nu piardă vreodată din aminrire
Că am iubito pentru suflet,nu închipuire
Scriu aici și sper că nu se va pierde
Nici floarea scumpă, nici tulpina verde