agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-11-07 | |
Știu, nu pot să vă fac să înțelegeți
câtă bucurie mi-a produs însearaaceea un om simplu din autobuzul plin cu care mă întorceam de pe coclaurile mele. Ce anume din felul de a se mișca în spațiul ce i-a aparținut între aparatul de taxat și ușă, ce anume din intonația glasului (da, vorbea la telefon), ce anume din toate astea m-a înviorat de m-am trezit pe scaunul stb ca într-o mamă? A coborât la prima,_____________________________________ __________________________________ a dispărut pe trotuar. Am văzut totul din spatele geamului și al ochilor, dar sunt sigur că nu a fost iluzie, deformare, propria reflexie sau vis. A dispărut._________________________________S-a evaporat. Nu, nu a fost nici poezie, chiar dacă țineam cu grijă în mâini o carte cu poeme încă nescrise. Am văzut cum a devenit transparent, vă jur, cum oamenii au mai trecut prin el preț de câțiva pași, cum reflexia mea din geam s-a suprapus spectrului și pe măsură ce autobuzul se îndepărta a rămas singura care m-a mai însoțit până în casă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate