în basm de-a fi șoptirea ta mă-nchide,
o temniță a ce e plin de veci
femeie a iubirii mele-avide
ce lași parfumul visului când treci.
în ochii tăi de-olimp duci zări toride,
pe-obrazul tău stau marmurile reci,
în basm de-a fi șoptirea ta mă-nchide,
o temniță a ce e plin de veci.
și dușmănind cuvintele aride
auzului poeme îmi îneci
și clipei veacuri curg de parcă, zeci;
ca-n temnița icoanei ce în zid e
în basm de-a fi șoptirea ta mă-nchide