Poate vă pare versul meu trist
Și că nu reușesc să fiu optimist
Dar omul care vrea să fie cuvântător
Are mult optimism în interior
Eu încerc să rămân mereu credincios
Să scriu realitate, strop de frumos
Care este cu atât mai prețios
Fiind înconjurat de mult politicos
Încât citit este singur sățios
Să acopere tonul anormal, cinic, critic
Pe care în har îl repet și îl aplic poetic