|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ ​recviem pentru o inutilitate lascivă străpunsă de neobositul trident al lui neptun
■ dialoguri blindate, el È™i ea în era pixelilor
■ Volum premiat la "Zilele Eminescu"
■ Temeri sclifosite
■ EXplicaÈ›ie
■ exodul
■ cum să alergi din toate puterile ca să rămâi pe loc
■ Când voi păși afară din trup È™i din timp
■ sora
■ Post scriptum
■ câte nostalgii poate stârni un banal creion!
■ o persoană din È™ase
■ Ab ovum
■ poem după ce ai citit ocean vuong
■ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
■ Fotograful de suflete
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Poem poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Nincu Mircea [mircea2005 ]
2022-09-21
| |
Cuvintele prin care îmi rostesc trăirile
mă dor atât de mult încât am obosit
să trăiesc în rostirea lor.
Limba în care îmi rostesc ceea ce trăiesc
îmi este durerea vieții mele.
Nu există o altă limbă în a cărei cuvinte
să simt durerea morții fiind viu.
Mă simt viu cu adevărat
numai în trupul cuvintelor
articulate morții mele.
Limba în care vorbesc
este viața mea care moare.
Este lumina înălțată la rangul de strălucire
care se stinge cuprinsă de întuneric.
|
|
|
|