timpul furibund mă lovește în plex
mă vlăguiește zilnic luptând cu el
dar am în genă un optimism complex
încă pot să achit factura la Enel.

să iubesc viața mi-a intrat în reflex
mai văd lumina la capăt de tunel
atunci când sufletul este perplex
produc o schimbare pentru nou țel.

stanca din cale o despic cu un flex
să trec mai departe în veacul model
sintagme luminate adun din reflex
să nu mă compromită întunericul mișel.

eu și universul formăm un duplex
unde nu domnește demiurgul rebel.