Stoluri de stăncuțe
trec noaptea deasupra noastră
Și noi vom păși,
din pasăre în pasăre,
Ca prin antecamerele unor temple shintoiste,
Până vom ajunge la expoziția de stampe japoneze
deschisă pe Lipscani.

Acolo, nevăzuți de nimeni,
un cuplu fantomatic de „yurei”,
Vom face dragoste în chimonourile vaporoase
Dându-le și fluturilor „tembeli” și fragili din stomac
Șansa de-a se elibera;
Parcă-i văd cum se așează, devenind noi modele,
pe evantaiele de pe pereți.

Genunchii tăi sunt mai șlefuiți
decât bolurile de ceai din perioada Meiji.

Liniștea va rămâne netulburată,
Deși țipetele există.