Comentariile membrilor
Vizionări: 346
|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
 |
|
|
|
|
||
|
|
         
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-07-07 | | În acel oraș sunt multe statui: De la Ștefan la Ioan, de la Bogdan la Petru... Multe ar mai fost că și-au dorit destui, Măcar imaginar să își țină-n mână sceptrul!
Un amărât se uită tulburat în sus, spre ei, Câinele de lângă el se agită, se latră: La cimentuiții pe care s-au pus porumbei;
Nu vezi că suferă de cald sub Soare? Apoi murmurând doar pentru sine: -Nu este lăsat omul în pace nici dacă-i viu- Nici dacă moare...
Că stânca n-are foame și durere Dar pe chipul lor zăresc o nevoință: Cred că le este sete! Le dau eu câte-o bere!
Pe socluri erau doze, sticle toate pline, Salamuri, conserve cu carne, chiar și pâine- Pomană pentru zile mai senine...
Pe o bancă vișinie șade-o bătrânică Cu mâna-ntinsă-Pomenind pe Dumnezeu, Tremurând toată de frig sau chiar de frică... (De ce? M-am întrebat și eu!)
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| |||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | | |||||||
| |||||||||
|
