ei se holbau
la creatura ciudată întinsă pe nisip
nu mai văzuseră niciodată așa ceva
- mai trăiește? se întrebau unii.
- are ochii închiși, cu siguranță e moartă! răspundeau alții.
- e dizgrațioasă! spuneau niște mame,
care voiau să-și țină odraslele la distanță.
- haide să ne facem un selfie! răcneau niște internauți.
- haide să-i legăm limba cu o sfoară
și să-i găurim capul cu un cârlig! se încurajau
niște copii mai obraznici.
- haide s-o tăiem și s-o vindem! se îndemnau niște pescari
care scoteau mai mereu plasele goale.

în zadar încercau valurile să le spună tuturor
că marea tocmai ce le dăruise un poem
unul scos din capitolul 41 al adâncurilor
acolo unde se nasc cele mai frumoase legende
unul a cărui inimă era încă vie,
chiar dacă nimeni nu-i auzea bătăile rare
unul care încă mai respira,
chiar dacă nimeni nu-i simțea respirațiile
unul care încă mai visa, fără ca nimeni
să-i împlinească visele

unul care nu avea pereche pe pământ
unul care nu știa ce e frica
dar care urma să afle ce înseamnă
superficialitatea
dezgustul
și bârfa