iubirea dă cu pumnii
în ușa inimii
năvălește prin crăpătura
ușii ca soarele
printr-o spărtură de nor
se ivește pe pajiștea
vieții
un cal alb care galopează
printre cuvinte
se strecoară
lovind cu copita în gânduri
până le sfărâmă
privirea mea de
piatră
sculptată de vânt
ia forma ta
pe chipul dimineții
ești o pată de soare
iubirea neajutorată și-a
întins brațele
o prinzi și
o adăpostești în
inima ta.