trăiesc
printre ruinele eului
dezgropând amintiri de demult

aici, o mângâiere
preschimbată în rădăcină
aici, un sărut fosilizat
în chihlimbarul absenței
aici, o inimă plină
de monedele ochilor sclipitori
aici, nervurile frunzei
continuând să viseze
la crengile galaxiei
aici, scheletul unui poem
care-a murit înainte
să te cunoască

și totuși, învierea
învierea?

poemul
pe fundul lacrimii căutându-te
precum fosila vie