Deși merg în fiecare zi cu metroul, cu autobuzul
Și îmi cumpăr dimineața cafea la pahar de la aparatul din colț
Sunt mort în captivitate
Precum soldații ăia căzuți prizonieri în mâinile inamicului
Lăsați să putrezească fără noimă în murdăria celulelor
În timp ce în țara lor de baștină părinții și uneori chiar și rudele le mai fac pomeni și le duc coliva la biserică
Convinși fiind că este de mult mâncat de viermi sub un lac de maci
De la fereastra balconului
Văd la alte geamuri
Alți morți în captivitate
Fără nicio șansă la evadare
Și chiar și așa
De ne-am întoarce vii, schilozi și cerșetori
Oare ne-ar mai primi cineva înapoi
De vreme ce noi știm sigur că am murit în captivitate?