Sunt oameni cărora nu le plac
bucuriile altora și nici
nu le pasă de trecut
nu nu o să pronunț nici- un nume
azi pentru că
nu l-ași putea pronunța corect
tata mi-ar fi pus ferestrăul în mână
și m-ar fi trimis la pădure
că doar așa m-ar fi văzut
ca pe un om împlinit

sunt oameni care merg la ospețe și nunți
dar nu plâng la înmormântări
nici chiar atunci când
se dă de pomană cozonac
vodcă și sarmale
știu că asta e viața unui bărbat
așa mi-ar fi spus și mama
deși nu înțelegea că
nu- mi doream să fiu decât
ceea ce sunt un copil
ce-și împărtea bomboanele la cinci

sunt oameni cărora nu le plac
bucuriile altora și nici
nu le pasă de trecut
râd dansează și beau
fără să știe că și mâine mai e o zi
tata mi-ar fi dat cheia de la tractor
și m-ar fi trimis la arat
și el ar fi savurat ultimile picături
din transpirația mamei care
îmi făcea munca ori de câte ori
se îmbăta tata și înjura de sfinți
doar gingășia mamei îl mai potolea
din când în când

duminica tata mă ținea de mână
și înjura vecinii îmbrăcați frumos
pentru biserică
iar mama plângea
până la sughițuri

sunt oameni cărora nu le plac
bucuriile altora și nici
nu le pasă de trecut
cândva copiii mei mă vor întreba
despre bunica și despre bunicul
iar când se vor juca
vor găsi în căpița de fân
sticla din care a băut tata

nu n-am să le spun despre asta

sunt oameni cărora nu le pasă
de bucuriile altora
și atunci
la ce bun să le spun o poveste
cu a fost odată un bunic și o bunică...