agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-02-11 | |
Mizerii ies la suprafaţã,
fete cu ghiocei sunt date de pãmânt, dar oamenii nu se simt în ape tulburi, ci, foarte siguri şi stãpâni pe sine, foarte siguri pe viteza impusã, aşteaptã circul, meciul, bâlciul! Aplaudã viteza ameţitoare! Mai trece câte-o bestie din când în când: ba cea a estului, ba una arhiancestralã sau una ultranouã, ultravirtualã. Dar nici nu mai lovesc, le e prea silã (poate doar câte-un vis zdrobesc, din când în când, de caldarâm). Şi chiar nici ele nu mai simt viteza sau mizeriile care plutesc, de parcã ar fi ieşit dintr-o rãsuflãtoare a iadului. Cetatea strânge, sufocã! Unde sunt cãlãreţii care tãiau cândva zãrile? Un suflet palid, rãmas în afara cetãţii, ostracizat de binele comun, hãlãduieşte în pustie și simte cã e timpul sã îşi refuze sufocarea, inerţia. Cu mâinile fãcute pâlnie, strigă: ”Opriţi caruselul! Opriţi caruselul! Şi nu mai aruncaţi ghioceii!” Dar nici ecoul nu mai are cale. De ziduri se izbeşte și cade frânt în noroi!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate