agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-02-16 | |
Ne-arată sfântul Eminescu, în cea de-a cincea lui scrisoare,
Puterea ce-o are femeia, să te ridice sau, coboare. Ne-arată sfântul Eminescu, și-n nestematul lui luceafăr, Cum te distruge chiar femeia, sau din orice, te scoate teafăr. Da, doamna cea de lângă tine, e singura care alege De-ți va fi rău sau vei fi bine, de vei fi sclav sau vei fi rege. Vezi lumea ce ne înconjoară, cum e zidită de femei! Ea-i singura ce dă putere, celui ce-i dă iubirea ei. Cum nențeleapta Cătălina, avînd răbdare prea puțin, A dat puterea de luceafăr la servitor, lui Cătălin, Ce nici măcar n-a folosit-o, ne-nțelegând cât e de mare, În schimb, luceafărul cel veșnic, căzut-a-n veacuri de uitare, La fel e când îți dai puterea, prea timpuriu unei femei, Ne-nțelegând ce se ascunde cu-adevărat în mintea ei. De vrei s-o faci a ta zeiță, sperând că zeu vei deveni, Așteaptă dar să vezi ce-alege-nainte de-a te dărui. De vrea să vadă diamantul ce-l porți în inimă și-n gând, Sau va alege-o scânteiere, a unui ciob frumos, de rând. Vrei sufletu-ți să-i pui pe masă? Așteaptă și, vedea-vei poate, De merită a ta iubire, de merită mai mult de-o noapte.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate