mă trezesc în zori în cântec de mierle,
îmbrățișez lumina pătrunsă pe fereastră,
din narcise albe, violet se revarsă perle,
primenesc în ele fericirea albastră.

îi dau salutul soarelui reverențios,
mi-a deschis o nouă cale existențială,
cuget curat că timpul este prețios,
dau la o parte nostalgia demențială.

aerul proaspăt, dulce, liniștitor,
îl respir ritmat până în profunzime,
vântul primăvăratic, în dans amețitor,
mă seduce îmi produce emoții o mulțime.

mi-e dragă viața, în slove o transpun,
plină e de splendori ce mă binedispun.