în copilărie cunoșteam
o singură iubire
doar una
aveam oasele arcuite
ca o rază de soare peste întuneric
și visam să ajung Dumnezeu
pentru o zi
să pot ține ochii deschiși
când va trece moartea
și să ne privim ochi în ochi
ca doi foști îndrăgostiți
iar cealaltă parte de lume
cu încrederea frântă de suferință
să mă întrebe
dacă
am întâlnit-o
și dacă am dat mână cu ea

nu nu sunt atât de bătrân încât
să le spun și altora...