te mai iubesc, iar mă pierd în amintiri,
azi nostalgia în mine se coboară,
purtând discret o lacrimă-n priviri,
cu dragostea ce dorul o măsoară.

bucuria trece ca un tren prin gară,
e ziua-n care toate le înțeleg,
chiar și fericirea este o fugară,
dar soarta nu mă lasă să aleg.

mi-e dor de tine cu fiecare gând,
suspinele se-ntorc mereu la mine,
iar stau și număr clipele la rând,
doar amintirea îmi mai aparține.

un vis iubite să îmi mai dăruiești,
acum când printre îngeri dăinuiești.